Beatitudinile – Partea a 7-a – Ferice de cei cu inima curată

(English Version: “Blessed Are The Pure In Heart”)

Aceasta este cea de-a 7-a postare din seria articolelor despre Beatitudini – o secțiune cuprinsă în Matei 5:3-12. În această secțiune, Domnul Isus descrie 8 atitudini care ar trebui să fie prezente în viața oricărei persoane care pretinde că este urmașul Său. În această postare, ne vom uita la a șasea atitudine – atitudinea milei, așa cum este descrisă în Matei 5:8: „Fericiți cei curați cu inima, pentru că ei Îl vor vedea pe Dumnezeu.”

*******************

Să presupunem că ați face un sondaj aleatoriu printre necreștini și i-ați întreba dacă există un lucru pe care își doresc din toată inima să-l vadă; nu cred că mulți oameni ar spune: „Vreau să-L văd pe Dumnezeu. Vreau să experimentez prezența Lui”. Lumea nu vrea să aibă nimic de-a face cu Dumnezeu și cu prezența Sa. Creștinul autentic, pe de altă parte, atunci când i se pune aceeași întrebare, ar spune: „Vreau să-L văd pe Dumnezeu în chipul lui Hristos. Vreau să experimentez prezența Sa”. O dorință complet contrastantă față de cea a lumii! 

Totuși, una este să dorești să-L vezi pe Dumnezeu și să fii cu El. Este cu totul altceva să fii sigur că acest lucru se va întâmpla. Așadar, cum putem fi siguri că vom fi în cer și Îl vom vedea pe Dumnezeu? Domnul Isus răspunde la această întrebare în Matei 5:8, când spune: „Fericiți cei curați cu inima, pentru că ei Îl vor vedea pe Dumnezeu”. Acest verset ar putea fi redat și în acest fel: Doar cei cu inima curată sunt binecuvântați sau aprobați de Dumnezeu și vor avea bucuria de a-L vedea în cele din urmă în cer.

A-L vedea pe Dumnezeu.

Dumnezeu este spirit. Prin urmare, El este invizibil. Noi  putem vedea doar gloria Sa. Cu toate acestea, Biblia afirmă că Isus este „strălucirea slavei lui Dumnezeu și reprezentarea exactă a ființei Sale” [Evrei 1:3]. 1 Ioan 3:2 spune că în viitor, atunci când Isus va reveni, „îl vom vedea [pe Isus] așa cum este”. Așadar, a-L vedea pe Dumnezeu este o referire la a-L vedea pe Isus înviat în toată gloria Sa. Isus însuși a spus: „Oricine M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl” [Ioan 14:9].

Puritatea inimii.

Este esențial să înțelegem expresia „inima curată”. Cuvântul „curat” este cuvântul grecesc din care obținem cuvântul englez „Catharsis”, care înseamnă curățare sau purificare. Se referă la a scăpa de ceva care nu este bun.

De obicei, expresia „inimă curată” este folosită cu referire la o inimă eliberată de dorințe sexuale greșite – eliberată de pofte. Acum, inima ar trebui să fie liberă de gânduri pofticioase. În același capitol, Isus a vorbit mai târziu despre pericolele poftei inimii în domenii legate de sex [Matei 5:27-30]. Cu toate acestea, inima curată are un sens mai larg decât doar simpla referire la puritatea sexuală. Se referă la o inimă lipsită de tot felul de impurități și devotată cu sinceritate lui Dumnezeu – o inimă fără loialități divizate și motive amestecate.

Această înțelegere este susținută și de cuvintele lui Isus rosite ulterior, în Matei 6:24: „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Ori îl veți urî pe unul și îl veți iubi pe celălalt, ori veți fi devotați unuia și îl veți disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu și banilor”. În acest verset, ceea ce spune Isus este următorul lucru: Inima care este centrul tuturor lucrurilor trebuie să fie liberă de toate impuritățile. Fără loialități împărțite. Fără alte devotamente. Devotament total față de Dumnezeu. O dorință unică de a se dedica în întregime lui Dumnezeu și gloriei Sale. Și aceasta este inima pe care Isus spune că Dumnezeu o consideră pură.

Urmărirea purității interioare era exact opusul a ceea ce căutau oamenii din vremea lui Isus – în special liderii religioși. Lor nu le păsa de puritatea interioară. Le păsa doar de puritatea exterioară și de conformitatea cu tradițiile umane care ar fi trebuit să te facă curat.

Pe de altă parte, Isus cerea puritate interioară – puritatea inimii, deoarece inima este sursa răului. Observați propriile sale cuvinte din Matei 15:19-20: „Căci din inimă ies gândurile rele – crima, adulterul, imoralitatea sexuală, furtul, mărturia mincinoasă, calomnia. Acestea sunt lucrurile care îl spurcă pe om, dar a mânca cu mâinile nespălate nu îl spurcă”.

Se spune că un un lider evreu foarte pios a fost arestat și băgat în închisoare. În timp ce se afla în închisoare, i s-a dat o bucată de pâine și un pahar cu apă. În loc să bea acea apă, evreul a folosit-o pentru a-și spăla mâinile conform tradiției evreiești și apoi a atins pâinea. Această imagine arată cât de concentrați erau oamenii religioși din vremea lui Isus pe tradițiile externe.

Problema nu se rezumă la a merge la biserică și a face câteva activități religioase. Este vorba despre a-L pune pe Dumnezeu în centrul inimilor noastre. În Matei 6:33, Isus a spus: „Căutați mai întâi împărăția Lui și neprihănirea Lui”. Cuvântul „mai întâi” transmite ideea de a acorda prioritate deplină lui Dumnezeu și standardelor Sale de neprihănire. Isus a descris unele dintre aceste standarde în Predica de pe Munte.

De exemplu, cei cu inima curată vor dori:

Să îndepărteze mânia și să caute mai degrabă împăcarea [Matei 5:21-26]

Să îndepărteze pofta și să caute să-și onoreze legământul căsătoriei [Matei 5:27-32]

Să lase deoparte cuvintele înșelătoare, și să caute întotdeauna să spună adevărul [Matei 5:33-37]

Renunțe la atitudinea de răzbunare „ochi pentru ochi”, și să caute să meargă mai departe iubind, rugându-se și făcând bine chiar și dușmanilor lor [Matei 5:38-48]

Să dea bani, să se roage și să postească – nu pentru aplauze exterioare

Să-și folosească banii pentru slava lui Dumnezeu și să nu caute să acumuleze comori pe pământ [Matei 6:19-34]

Să-i privească pe alții cu o inimă plină de compasiune, nu să-i judece într-un mod aspru [Matei 7:1-12] 

Să meargă pe calea îngustă mai degrabă decât să se bucure de plăcerile care vin pe calea cea largă [Matei 7:13-27]

Cu alte cuvinte, viața lor este cu adevărat o viață care caută conformitatea cu standardele lui Dumnezeu din interior spre exterior. Ei nu se concentrează pe o manifestare exterioară a religiei. Ei Îl iubesc cu adevărat pe Dumnezeu și își doresc cu adevărat să Îi placă Lui, cu o inimă curată. 

Menținerea unei inimi curate.

Așadar, cum facem acest lucru? Cum ne putem păstra inima curată? Iată 4 principii de luat în considerare.

Principiul # 1: Fiți salvați.

Punctul de plecare al urmăririi acestei purități a inimii înseamnă că trebuie să ne curățim inima de păcat într-un sens mântuitor. Un alt mod de a spune acest lucru este că trebuie să experimentăm iertarea de poluarea păcatelor noastre. Fapte 15:9 face apel la purificarea inimii „prin credința” în Isus. 

Însă, dat fiind faptul că Isus se adresează în primul rând credincioșilor în această predică, adică celor care și-au pus credința în Hristos, această puritate a inimii trebuie să se refere la mai mult decât sensul pozițional de a fi pur în inimă. Ea trebuie să se refere la puritatea continuă a inimii de-a lungul vieții creștine – o inimă liberă de orice poluare!

Principiul # 2: Cereți-I continuu lui Dumnezeu să ne dea o inimă curată.

Este imposibil să menținem o inimă curată pe cont propriu. Lăsați de capul nostru, tot ceea ce suntem predispuși să facem este să ne murdărim continuu inima. De aceea, la fel ca David, și noi trebuie să strigăm constant, așa cum a făcut el în Psalmul 51:10: „Dumnezeule, creează în mine o inimă curată și înnoiește în mine un duh statornic”. Era un strigăt pentru o inimă pură, o inimă lipsită de orice poluare. O inimă care Îl păstrează pe Dumnezeu ca centru și elimină fără milă toate forțele concurente. Numai Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, poate realiza acest lucru în inimile noastre. De aceea trebuie să continuăm să îi cerem.

Iată o întrebare la care să ne gândim: Când a fost ultima dată când L-am implorat pe Dumnezeu să ne dea o inimă curată? Îl implorăm pe Dumnezeu pentru atât de multe alte lucruri, în timp ce rugăciunea pentru o inimă curată nu este un strigăt constant al inimilor noastre. Motivul? Inimile noastre sunt împărțite între loialitatea noastră față de Hristos și dragostea noastră pentru lume. Inimile noastre sunt poluate și, ca urmare, și motivele noastre sunt contaminate!

Faptul că trăim într-o cultură saturată de divertisment ne-a făcut să fim insensibili la lucrurile care contează. Alegerile noastre în materie de divertisment, locurile pe care vrem să le vizităm, lucrurile pe care vrem să le cumpărăm și carierele pe care vrem să le avem dezvăluie starea inimilor noastre.

Iată câteva întrebări ridicate de un teolog, prin care putem să ne întelegem mai bine ce se află în centru căutărilor noastre sufletești.

La ce te gândești atunci când nimeni nu te privește și când mintea îți alunecă în neutru?

Cât de tolerant ești la înșelăciune, la umorul dubios, oricât de amuzant?

Cui îi acorzi loialitate cu consecvență?

Ce îți dorești mai mult decât orice altceva? Ce și pe cine iubești?

În ce măsură acțiunile și cuvintele tale sunt o reflectare exactă a ceea ce este în inima ta?

În ce măsură acțiunile și cuvintele tale constituie o acoperire pentru ceea ce este, de fapt, în inima ta?

Atunci când sunt puse în mod regulat, întrebări ca acestea vor dezvălui dacă inimile noastre sunt pure sau murdare. Și dacă suntem sinceri, de cele mai multe ori răspunsurile s-ar putea să nu fie ceea ce ne-am dori să fie. Iar această realitate ne va forța să recunoaștem că ne lipsesc resursele spirituale pentru a trăi o viață plăcută lui Dumnezeu. Ne va ajuta să vedem cât de săraci spiritual suntem [Matei 5:3]. Iar această realizare ne va împinge să mergem la Dumnezeu în mărturisire, crezând că „sângele lui Isus… ne curăță de orice păcat” [1 Ioan 1:7].

Principiul # 3: Studiați cu sârguință Cuvântul lui Dumnezeu.

Isus spune în Ioan 15:3: „Sunteți deja curați datorită cuvântului pe care vi l-am spus”. Cuvântul lui Dumnezeu este cel care aduce curățirea inițială în momentul mântuirii noastre. Dar este, de asemenea, același Cuvânt al lui Dumnezeu care aduce curățarea continuă. Două capitole mai târziu în aceeași evanghelie, Isus a rostit această rugăciune: „Sfințește-i prin adevăr; cuvântul Tău este adevărul” [Ioan 17:17]. Cuvântul „a sfinți” înseamnă a fi pus deoparte pentru Dumnezeu, departe de păcat pentru sfințenie și puritate.

Așadar, nu există puritate a inimii dacă nu suntem dispuși să petrecem timp în Cuvântul lui Dumnezeu și să permitem Duhului să îl folosească pentru a ne curăța inima.

Principiul # 4: Atenție la ceea ce văd ochii noștri, unde merg picioarele noastre și la compania pe care o ținem. 

David, în Psalmul 101:3-4, spune: „Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei. Urăsc purtarea oamenilor necredincioși; ea nu se va lipi de mine. Cei perverși la inimă vor fi departe de mine; nu voi avea nimic de-a face cu ceea ce este rău”. Acest tip de angajament trebuie să fie hotărârea celui care caută să aibă o inimă curată.

Cu cât ne expunem mai mult la lucruri care pângăresc inima – fie prin ochii, fie prin urechile noastre, cu atât devine mai dificil să menținem o inimă curată. Inimile noastre nu sunt ceva ce putem opri și porni rapid. Ochii și urechile sunt o poartă către inimă. Ceea ce vedem, auzim și compania pe care o ținem ne influențează inima. Pavel spune clar în 1 Corinteni 15:33 că nu trebuie „să ne lăsăm induși în eroare”, deoarece „compania rea corupe caracterul bun”. Trebuie să fim tranșanți în a elimina tot ceea ce ne poate pângări inima.

Așadar, iată. 4 principii de luat în considerare în căutarea unei inimi curate.

Mântuirea. Acesta este punctul de plecare.

Să-I cerem continuu lui Dumnezeu să ne dea o inimă curată.

Să studiem cu sârguință Cuvântul lui Dumnezeu.

Să fim atenți la ce punem în fața ochilor noștri, la cărarea pe care merg picioarele noastre și la  compania pe care o avem. 

Puritatea inimii nu este o opțiune. Isus este clar. Numai cei curați cu inima Îl vor vedea pe Dumnezeu [Evrei 12:14]. Nu doar cuvintele sfinte ne vor duce în rai. Cuvintele trebuie să fie susținute de o viață curată – care vine dintr-o inimă curată.

2 Corinteni 7:1 ne îndeamnă să „ne curățim de tot ceea ce întinează trupul și spiritul, desăvârșindu-ne sfințenia din respect pentru Dumnezeu”. Puritatea din interior [„spirit”] duce la puritate în exterior [„trup”]. Fie ca Domnul să ne ajute să urmărim acest tip de puritate în toate zilele vieții noastre.

Fericiți într-adevăr cei curați cu inima, pentru că ei și numai ei Îl vor vedea pe Dumnezeu.